Rezumat Ziua energiei 2015

▪ 0 COMENTARII ▪

Discuţii intense pe durata celei de a opta Energy Day Braşov

Discuţiile vizate privind o actualizare pe tema Strategiei Energetice a României pe termen mediu şi lung s-au transformat, pe durata conferinţei, într-o discuţie privind situaţia reală a producătorilor de energie verde. Schimbările privind designul şi mecanismele pieţei, realizate de către Guvernul şi Administraţia României, au condus la o întrerupere în comerţul cu certificate verzi. Din această cauză, producătorilor le lipsesc fondurile pentru operarea activelor lor şi amortizarea creditelor contractate de la băncile române; în acelaşi timp, trebuie să luăm în considerare primele insolvenţe înregistrate în sectorul energiei eoliene.

Au fost făcute recomandări în vederea reproiectării pieţei pentru energie din surse regenerabile de către Dr. Lars Waldmann, consultant senior al AGORA Energiewende, o fundaţie privată din Germania: „România poate profita de pe urma experienţelor din Germania pe durata ultimilor 25 de ani în cadrul acestui sector; studiaţi dezvoltarea şi evitaţi greşelile, pe care şi noi, la rândul nostru, le-am făcut…” Dr. Waldmann a prezentat detaliat cum şi o ţară deosebit de industrializată ca Germania poate furniza energie decarbonizată, sigură şi accesibilă fără energie nucleară: „România poate şi ar trebui să abandoneze construcţia unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă.”

După cum Guvernul României a decis limitarea contribuţiei de energie verde pe facturile de energie la 35 RON pe MWh, Martin Moise, Director General al REPOM şi coorganizator al conferinţei, sugerează alocarea sumei anuale rezultate producătorilor de energie verde – comparabilă cu bonusul de cogenerare de eficienţă crescută. „Trebuie să găsim o modalitate de aliniere a producătorilor inteligenţi la toţi ceilalţi…”, a menţionat Martin Moise.

Organizatorul, Jürgen Ludwig, Director General al Transfer de Tehnologie si Management (TTM), a menţionat în mod explicit că o strategie clară energetică necesită o implementare transparentă şi stringentă. „O implementare este stringentă doar dacă măsurile definite aduc cu sine securitate pe termen lung pentru investitori (şi băncile finanţatoare). Măsurile retroactive conduc la situaţia opusă. Deja se observă un impact negativ vizând activităţile de investiţie – şi aceasta nu se înregistrează numai în sectorul energiei regenerabile, afectând investiţiile în România, per total.”

Dl. Mihai Darie, Director Economic al Nuclearelectrica, a explicat că „… vom construi unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă şi – în plus – vom reabilita reactorul nr. 1 pentru funcţionare pe durata următorilor 25 ani. Ne aşteptăm să vom fi semnat deja Acordul de Principiu aprobat de către Guvernul României în următoarele zile.” Ambele măsuri vor conduce la creşterea producţiei sarcinii de bază; dacă adăugăm la acest aspect centralele electrice pe cărbuni, deosebit de problematice pentru mediu, şi punerea în funcţiune a unor noi centrale electrice pe cărbuni în Rovinari – aceasta va conduce la reducerea producţiei energetice din surse regenerabile. Energia de comandă primară, care este necesară în vederea stabilizării producţiei fluctuante din cadrul centralelor energetice eoliene şi fotovoltaice, nu este disponibilă într-o cantitate suficientă.

Dl. Catalin Dumbraveanu, consultându-se cu Preşedintele ANRE, a confirmat poziţia Dlui. Darie: „Investiţia ulterioară în energie nucleară este necesară, deoarece România a investit deja în anii ’90 în părţi mari ale acestei extinderi. Nu ar trebui să scoatem din evidenţă aceşti bani deja investiţi.”

Dna. Felicia Racasanu, Director General Adjunct, Direcția Generală Energie și Mediu, Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri, a reluat discuţia privind Stretegia Energetică viitoare: „Suntem în curs de elaborare a documentaţiei de licitaţii, în vederea selectării unui consultant internaţional, care să asiste Guvernul şi Ministerul în definirea Strategiei Energetice a României.” Aceasta va reprezenta apoi un efort comun al Guvernului şi al administraţiilor corespunzătoare. În plus, Dna. Racasanu a explicat că Ministerul întreprinde elaborarea schimbărilor potenţiale aferente schemei de remuneraţie pentru energia verde. „Lucrăm în acest sens” a menţionat ea. Această declaraţie a fost primită cu mare interes de către toţi participanţii – vom aştepta şi vom vedea care va fi rezultatul. Dl. Lefter, Preşedinte PATRES, a solicitat participarea stakeholderilor relevanţi: „trebuie să organizăm o dezbatere publică în acest sens, înainte ca schimbările să intre în vigoare.”

Scopul unei noi strategii energetice trebuie să fie un mix energetic din:

  • sarcină de bază cu cantitate redusă de carbon (aceasta este cea în funcţiune la Cernavodă, de acum înainte şi până la sfârşitul duratei sale de viaţă)
  • fără carbon, hidrocentrale mari şi mici ajustabile
  • centrale electrice pe cărbuni „curate” şi ajustabile (o nouă centrală de pus în funcţiune în XXXX şi închiderea celor vechi)
  • centrale electrice deosebit de flexibile pe gaze naturale, asigurând managementul sarcinii, şi
  • centrale electrice eoliene, solare, pe biogaz şi biomasă, care produc energie fără a necesita alte resurse.

Dacă, în plus, aceste măsuri de eficienţă energetică se iau în clădiri publice şi private şi industria română este susţinută în eforturile sale de a utiliza energia într-o manieră mai eficientă, aceasta va conduce la o fundaţie solidă pentru o strategie energetică.

România prezintă deja un mix energetic rezonabil – energia eoliană şi energia fotovoltaică drept energii regenerabile volatile, hidroenergia ca energie regenerabilă ajustabilă, centralele electrice ajustabile pe gaze naturale, centralele electrice flexibile şi limitate pe cărbuni şi centralele nucleare pentru sarcină de bază. Dar cei mai mulţi dintre producătorii de energie nu beneficiază de venituri suficiente din energie – aceasta nu afectează numai sectorul energetic.

Jürgen Ludwig a închis conferinţa: „Ca să rezum: România trebuie să reducă energia nucleară pe termen lung, suplimentând-o cu un sector energetic pe cărbuni – modernizat în manieră fundamentală – şi cu centrale energetice moderne pe gaze naturale şi capacităţi de producţie de energie regenerabilă. Doar aşa, furnizarea de energie în România va fi asigurată pe termen lung, fiind accesibilă pentru industrii şi gospodării şi decarbonizată în mare măsură. Astfel, se va alinia şi la planificarea Uniunii Europene 2050.

Haideţi să mai facem un pas: România va colabora mai îndeaproape cu vecinii săi din regiunea balcanică (din Ucraina şi până în Italia, din Austria şi până în Grecia) şi să construim – pe baza regiunii CESEC pentru gaze naturale (CESEC – Central and South European Gas Connectivity) – o uniune energetică pentru electricitate. Aceasta va reduce capacitatea de producţie de rezervă necesară pentru suplimentarea volatilităţii energiilor regenerabile, dar şi reducerea altfel necesară.”

 

Articole similare